Plăcuțele frânelor pe disc ale bicicletei se uzează în funcție de material, de teren și de vreme, iar o pereche poate rezista de la câteva sute la câteva mii de kilometri. Ele se schimbă atunci când materialul de frecare devine foarte subțire, nu doar când frâna începe să scârțâie. După fiecare înlocuire, plăcuțele noi au nevoie de un rodaj scurt pentru a frâna la capacitate maximă.
Ce tipuri de plăcuțe de frână pe disc există?
Plăcuțele de frână pe disc pentru bicicletă sunt, în principal, organice, sinterizate (metalice) și semi-metalice, care combină cele două. Diferența ține de compromisul dintre putere la rece, durată de viață, zgomot și comportament la căldură.
| Tip | Avantaje | Dezavantaje | Potrivite pentru |
|---|---|---|---|
| Organice (rășină) | Silențioase, frânare bună la rece, rodaj rapid | Se uzează repede pe ploaie și noroi, suportă mai puțin căldura | Oraș, ture pe drum uscat |
| Sinterizate (metalice) | Durată mare, rezistă la căldură și la apă | Mai zgomotoase, rodaj mai lung, uzează mai mult discul | Coborâri lungi, munte, vreme umedă |
| Semi-metalice | Echilibru între cele două | Nu excelează la niciun criteriu | Utilizare mixtă |
Nu toate discurile acceptă plăcuțe sinterizate. Marcajul de pe disc sau instrucțiunile producătorului arată dacă discul este compatibil doar cu plăcuțe organice.
Când se schimbă plăcuțele de frână ale bicicletei?
Plăcuțele se schimbă când stratul de material de frecare a ajuns la aproximativ 0,5–1 mm, măsurat fără suportul metalic. Pragul exact este cel din instrucțiunile producătorului frânei. Folosirea plăcuțelor până la metal deteriorează discul în câțiva kilometri și reduce brusc puterea de frânare.
- Cursa manetei crește la frânele mecanice, iar la cele hidraulice frâna prinde mai târziu în primele apăsări.
- Apare un zgomot metalic, aspru, diferit de scârțâitul obișnuit pe ud.
- Arcul dintre plăcuțe se vede mai aproape de disc când roata este scoasă și etrierul privit de sus.
- Discul are muchii sau striații adânci vizibile.
Discul are și el o grosime minimă, gravată de obicei pe suprafața lui. Sub această valoare, discul se înlocuiește odată cu plăcuțele.
De ce scârțâie frânele pe disc?
Frânele pe disc scârțâie cel mai des din cauza contaminării cu ulei sau grăsime, a apei și a murdăriei, a rodajului incomplet sau a unui etrier nealiniat. Scârțâitul pe vreme umedă care dispare după câteva frânări este normal. Cel persistent, însoțit de frânare slabă, indică de obicei plăcuțe contaminate.
Contaminarea apare frecvent la ungerea lanțului, când spray-ul ajunge pe disc. De aceea, procedura din ghidul despre întreținerea lanțului și a pinioanelor se face cu roata din spate protejată sau cu lubrifiantul aplicat prin picurare.
Cum se curăță plăcuțele și discul contaminat?
Discul contaminat se curăță cu alcool izopropilic și o lavetă curată, fără degresanți care lasă reziduuri. Plăcuțele organice îmbibate cu ulei se înlocuiesc, deoarece uleiul pătrunde în material. Plăcuțele sinterizate ușor contaminate pot fi uneori recuperate prin șlefuire fină a suprafeței, însă rezultatul nu este garantat, iar pentru siguranță se preferă înlocuirea. Mâinile nu ating suprafața de frânare a discului nici la montaj.
Cum se face rodajul plăcuțelor noi?
Rodajul înseamnă o serie de frânări controlate, care depun un strat uniform de material pe disc și potrivesc suprafețele între ele.
- Pe o porțiune plată și sigură, fără trafic, bicicleta se aduce la circa 20–25 km/h.
- Se frânează ferm, dar fără blocarea roții, până aproape de oprire.
- Se repetă de 10–20 de ori pentru fiecare frână, separat.
- Pentru plăcuțele sinterizate se adaugă câteva frânări de la viteză mai mare.
- Între serii, discul se lasă să se răcească câteva minute.
Până la terminarea rodajului, frânarea este mai slabă decât cea normală, așa că bicicleta nu se duce direct într-o coborâre abruptă.
Ce plăcuțe se iau de rezervă într-o tură lungă?
Pentru o tură de mai multe zile, mai ales pe munte sau pe vreme ploioasă, o pereche de plăcuțe de rezervă pentru fiecare frână ocupă puțin loc și poate salva traseul. Ele intră pe lista de piese mici, alături de camerele de aer, după recomandările din articolul despre întreținerea anvelopelor și a camerelor de aer. Profilul de altitudine stabilit în etapa descrisă în articolul despre planificarea unui traseu de bicicletă montan arată dacă sunt coborâri lungi, unde plăcuțele sinterizate sunt alegerea mai sigură.
